Intre satele apartinatoare comunei Vata de Jos se afla si satul Brotuna, asezat la distanta de aproximativ 3 km de Vata de Jos , in depresiunea Zarandului pe malul drept al Crisului Alb, fiind strabatut de DN 76 care face legatura Deva- Oradea.
Satul este atestat documentar la 1439 sub denumirea de "Brothuna" ce apartinea domeniului cetatii Siria. Se pare ca vechimea asezarii este mult mare deoarece in apropierea localitatii s-au gasit materiale ceramice si un topor de piatra, perforat, apartinand Culturii Cotofeni.
In ceea ce priveste toponimia locului exista pareri diferite: dupa Coriolan Suciu, toponimia locului deriva de la ,,brod'' sau ,,brad " , ce ar insemna ,,umflatura, varf" , termen de origine preromana; Viorica Goicu, referitor la originea numelor unor localitati din bazinul superior al Crisului Alb, apreciaza ca denumirea satului ar veni de la ,, Bratoanea'' - sotia lui Bratu. Ne permitem sa facem precizarea ca in prezent acest nume nu se regaseste in satul Brotuna.
Referitor la vatra satului ( perimetrul construibil ), acesta era concentrat in jurul bisericii, pe malul stang al paraului Brotuna, in susul si josul acestuia. Dupa anul 1937, odata cu construirea localului de scoala, perimertul construibil a inceput sa se extinda ajungand pana la " drumul tarii" , respectiv DN 76 si chiar dincolo de aceasta. Actualmente in sat exista 88 de gospodarii si 280 locuitori ( din care 139 barbati si 141 femei ).
Daca in zilele cu soare si cer senin in departare se pot zari crestele Muntilor Zarandului si Muntilor Bihor, dealurile depresiunii sunt mult mai aproape de sat, parca ar strajui hotarul de nord al acestuia, fiind cunoscute pe plan local sub denumirea de " Dealurile Brotunei " . Undele Crisului Alb, domoale sau navalnice, in functie de precipitatii, strabat de veacuri hotarul de sub al satului, lasand in urma lunca Crisului, cu teren prielnic pentru agricultura.
De-a lungul timpului, avand drept ocupatie de baza agricultura, locuitorii satului au atribuit diferite denumiri unor locuri situate in hotarul satului. Asa au aparut denumirile : " La Cris " , " In Rogina " , " La Roginuta " , " La Ulmeasa " , " La Certeja " , " In Livada " , " La Scurtaturi " , " La Meri " , " Pe Deal " , " Coastea Brotonitei " , " La Parauta " , " La Plopi " , " La Paraul Rusciului " , " Pe Magura " , denumiri care se mai pastreaza si in prezent.
Satul este atestat documentar la 1439 sub denumirea de "Brothuna" ce apartinea domeniului cetatii Siria. Se pare ca vechimea asezarii este mult mare deoarece in apropierea localitatii s-au gasit materiale ceramice si un topor de piatra, perforat, apartinand Culturii Cotofeni.
In ceea ce priveste toponimia locului exista pareri diferite: dupa Coriolan Suciu, toponimia locului deriva de la ,,brod'' sau ,,brad " , ce ar insemna ,,umflatura, varf" , termen de origine preromana; Viorica Goicu, referitor la originea numelor unor localitati din bazinul superior al Crisului Alb, apreciaza ca denumirea satului ar veni de la ,, Bratoanea'' - sotia lui Bratu. Ne permitem sa facem precizarea ca in prezent acest nume nu se regaseste in satul Brotuna.
Referitor la vatra satului ( perimetrul construibil ), acesta era concentrat in jurul bisericii, pe malul stang al paraului Brotuna, in susul si josul acestuia. Dupa anul 1937, odata cu construirea localului de scoala, perimertul construibil a inceput sa se extinda ajungand pana la " drumul tarii" , respectiv DN 76 si chiar dincolo de aceasta. Actualmente in sat exista 88 de gospodarii si 280 locuitori ( din care 139 barbati si 141 femei ).
Daca in zilele cu soare si cer senin in departare se pot zari crestele Muntilor Zarandului si Muntilor Bihor, dealurile depresiunii sunt mult mai aproape de sat, parca ar strajui hotarul de nord al acestuia, fiind cunoscute pe plan local sub denumirea de " Dealurile Brotunei " . Undele Crisului Alb, domoale sau navalnice, in functie de precipitatii, strabat de veacuri hotarul de sub al satului, lasand in urma lunca Crisului, cu teren prielnic pentru agricultura.
De-a lungul timpului, avand drept ocupatie de baza agricultura, locuitorii satului au atribuit diferite denumiri unor locuri situate in hotarul satului. Asa au aparut denumirile : " La Cris " , " In Rogina " , " La Roginuta " , " La Ulmeasa " , " La Certeja " , " In Livada " , " La Scurtaturi " , " La Meri " , " Pe Deal " , " Coastea Brotonitei " , " La Parauta " , " La Plopi " , " La Paraul Rusciului " , " Pe Magura " , denumiri care se mai pastreaza si in prezent.